joi, 10 ianuarie 2013

Glob de sticla..

Stau aici, mijandumi ochii impaienjeniti de la atata plans si ce fac? Stau, gandinduma. Stiai, stiai ca vreau alt ceva ca am alte asteptari de la un print magic. De ce a trebuit sa strici magia prieteniei noastre? Esti un baiat perfect, un print perfect. Dar, nu pentru mine nu. Nu ma intelege gresit, nu vreau sa te ranesc. Dar, in viitor s-ar putea sa suferim amandoi daca eu accept asta acum. As vrea sa pot sa nu te ranesc dar, nu pot. Si mi-e ciuda. Mi-e ciuda ca stiai! Vorbisem despre asta cu doar cateva ore in urma. Daca accept acum, ce faci mai incolo? Cand, poate ar aparea acel print fermecat? Cand eu nu as putea rezista tentatiei. De ce a trebuit sa-mi spargi globul de sticla de care eram inconjurata unde, totul era perfect?! Eram atat de fericita ca stiam ca esti cel mai bun prieten al meu. Ca am cu cine voribii, ca ma asculta cineva fara sa ma judece. Atrebuit sa strici tu zidul fericirii mele. Acum, cum pot sa mai dau ochii cu tine dupa ce stiu ce ti-am facut eu? Nu puteam sa lasam prietenia noastra asa cum era? Poate ar fi crescut singura! Si pun accent pe POATE!  Acum ce sa fac? Fara un cel mai bun prieten langa mine si fara un print? Acum nu mai stau, acum ma tarai prin zapada ramasa pe drumuri razand de propria prostie. De ce crez ca ti-am spus care e ideealul meu? Am prevazut. Stiam ca asa o sa se intample. Asa am pierdut o multime de prieteni. E atat de complicat pentru voi sa ne ascultati? Ma prabusesc pe o ultima gramada de zapada murdara, si ce conteaza? Si viata mea e asa. Murdara. Pacat, ieri era alba. Si de aici, reincep sa-mi cladesc gemulet cu gemulet in globul meu de sticla. Cineva la spart...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu