Stau cu ochii aţintiţi asupra skaterilor mei veşnic răblăgiţi şi mă întreb. Oare sunt singura care observă că deşi sunt al naibii de tristă, zâmbesc? Chiar nu pricep cumde a ajuns să ne domine instinctul ăsta de "închis în mine". Adică, acum sunt practic distrusă. Nu mental sau mai ştiu eu cum. Pur şi simplu sentimentele mele sunt răvăşite, iar creierul şi inima îmi sunt într-un veşnic conflict.
Cum se poate să fim mereu aşa proşti încât să ignorăm o persoană care ar face înconjurul lumii numai pentru câteva clipe de atenţie, şi să ne oferim sentimentele practic, pe tavă numai pentru a fi distruse precum un fel de mâncare care e stricat şi trebuie aruncat. Pe bune. Suntem aşa proşti sau mă rog, sunt aşaaa de proastă. Mi se spune mereu "Cum poţi să fi aşa de toantă şi să-l ierţi, după tot ce ţi-a făcut? E clar că te va face să suferi în continuare!" Răspunsul meu? "Nu pun suflet." Dar bineînţeles, am pus suflet. Eu mereu pun suflet. Şi mereu ignor o peroană care mă iubeşte cu adevărat. De ce? Nu ştiu. E o întrebare la care nu pot să răspund. Ideea e că am înteles. Nu ignora o persoană care te iubeşte, dă-i o şansă, sau mai multe dacă e bleagă (da, da, da, la tine ma refer, D.). Ştiţi, poate că acum e prea târziu în cazul meu. Dar m-am trezit, şi-am înţeles. Cred că mă aşteapta propriul meu Patch prin apropiere... Apropo, băieţi! Dacă chiar iubiţi o fată, nu o lăsaţi să plece. Nu o lăsaţi să plece, chiar dacă spune că nu vă iubeşte. Când v-a da de greu creierul o să-i spună mereu: El nu te-ar fi rănit. El acum te-ar fi îmbrăţişat ca şi cum s-ar sfârşi lume într-un moment. Învaţa, tu eşti lumea lui, nu-l răni!
Uşor de spus, greu de făcut, nu?
Aş vrea să spun câteva lucruri despre mine:
-sunt îndrăzneaţă
-îmi trebuie iubire, muultă!
-am obosit să fiu băiatul într-o relaţie. Boys! I am the girl! Dng! Nu eu trebuie să vin cu artileria de "iubito, îngeraş, pisicuţă etc."!
-sunt înebunită după îmbraţişărie a la urs! Mi se par aşa de ododododoo!
-trăies ÎN cărţi YA/Fantasy, Romance şi muzică rock, metal, gothic, punk şi ocazional rap. Nu-mi place dubstep.
-dacă sunt tristă zâmbesc şi iau pe toată lumea în braţe. Habar n-am de ce fac asta...
-dacă eşti băiat şi vrei ceva de la o fată fi bărbat şi spunei!
Cam atât despre mine.
D., bine ai venit pe blogosferă şi spor la bloggăreală în continuare!(^-^)
Asta a fost pălăvrageala mea, Lissa!